Auditul de conţinut – un ghid pas cu pas

Ai conţinut într-o totală dezordine?

Poate că este vorba despre conţinut de calitate (sau poate nu), dar asta nu înseamnă că trebuie să fie şi total dezorganizat. Poate să nu însemne nici că produci acel conţinut potrivit, pe care utilizatorii vor să îl vadă.

Majoritatea afacerilor ce au trecut şi în sfera online-ului şi folosesc strategii de promovare prin intermediul conţinutului au destul de multe puncte slabe.

Poate fi vorba fie de ideea că rezultatele nu sunt cele aşteptate, ori despre simplul fapt că s-au omis anumite subiecte şi anumite tipuri de conţinut care puteau include şi alte cuvinte cheie şi care puteau aduce şi rezultate mult mai bune.

În toate aceste situaţii se pot regăsi atât business-uri consolidate, cât şi startup-uri, astfel nu trebuie să te simţi ruşinat dacă strategia de marketing de conţinut pe care ai implementat-o nu dă rezultatele aşteptate.

În loc de ruşine, abordează problema ca o oportunitate: ai ocazia să îţi îmbunătăţeşti considerabil întreaga strategie de marketing al conţinutului.

Prin urmare, cum pot fi identificate toate aceste puncte slabe?

Desigur, cu ajutorul unui audit de conţinut.

Un astfel de proces va ajuta atât la evaluarea conţinutului deja publicat, precum şi la modelarea pe viitor a tuturor strategiilor de content marketing.

Următorul ghid în 5 paşi este tot ceea ce ai nevoie pentru a realiza un audit complet al conţinutului.

Pasul 1: Generează o listă cu tot ceea ce înseamnă conţinut redactat pentru afacerea ta

Primul lucru de făcut este să îţi creezi o evidenţă a întregului conţinut disponibil până în momentul prezent.

Va trebui să concepi o listă cu URL-uri, pe care o poţi trece într-un tabel Excel sau într-un Spreadsheet Google.

Dacă site-ul pe care îl deţii este unul de dimensiuni reduse, acest proces îl poţi face şi manual. În caz contrar, este de preferat să te foloseşti de unele tool-uri.

Pentru a genera o listă cu link-uri către întregul conţinut al site-ului, poţi folosi Screaming Frog.

În varianta sa gratuită, va identifica până la 500 de link-uri dintr-un site, ceea ce este destul de util dacă deţii un site mic. În caz contrar, vei avea nevoie de versiunea premium, care îşi merită investiţia pentru orice marketer implicat.

URL-ul după care se va face căutare trebuie introdus în caseta din partea de sus. Opţiunile pot fi configurate liber, însă ceea ce oferă în mod standard tool-ul ar trebui să fie suficient.

După ce s-a realizat căutarea tuturor link-urilor, le selectezi pur şi simplu selectând la opţiunea de filtrare „HTML” şi exportezi rezultatele.

Dacă totuşi această modalitate nu a funcţionat, ai la dispoziţie şi varianta nr. 2: sitemap generator.

Tool-ul din link-ul de mai sus va parcurge până la 500 de pagini, pe care le vei putea ulterior exporta într-un tabel Excel. Va trebui sa faci şi puţină curăţenie printe link-uri, însă tool-ul îşi face cu siguranţă treaba.

Pasul 2: Obţine statistici şi categoriseşte conţinutul

Acum că ţi-ai făcut o idee clară despre ceea ce ai, este timpul să îţi dai seama şi cum (sau dacă) acel conţinut te ajută.

Doar pentru că ai scris  un articol despre elementele de bază ale procesului de SEO, pentru că este un subiect pe care ai vrut neapărat să îl tratezi, asta nu înseamnă că acel conţinut atrage şi trafic, sau că face ceva cu acel trafic atras.

Dacă vrei să vezi cum poţi scrie conţinut pentru cititori şi optimizat pentru Google, poţi afla de aici.

Conţinutul care nu se comportă corespunzător va fi principala problemă pe care o vei identifica analizând rapoartele.

Elementele de care trebuie să ţii cont şi pe care trebuie să le colectezi (şi corectezi) se referă la:

• • Titlul conţinutului – poate fi extras direct din tool-ul Screaming Frog (menţionat mai sus)

 

• • Lungimea titlului – poate fi obţinută din acelaşi tool. Aici vei face o verificare succintă a titlurilor care sunt mult prea lungi.
    Pentru a apărea complet în rezultatele căutărilor pe Google, un titlu trebuie să aibă între 55 şi 60 caractere. În cazul în care lungimea depăşeşte acest număr, CTR-ul poate fi afectat.

 

• • Categoria – va trebui să notezi subiectul, tema fiecărei pagini în parte.

 

• • Poziţionarea cuvântului cheie (dacă există) – în cazul în care pagina accesată vizează un anume cuvânt cheie, trebuie să îţi notezi poziţionarea curentă.

 

• • Volumul căutărilor pentru cuvântul cheie vizat – acest indicator te va ajuta să îţi prioritizezi eforturile SEO pe viitor. Poţi obţine acest volum de căutări cu ajutorul Google AdWords Keyword Planner sau al oricărei alte unelte pentru identificarea cuvintelor cheie.

 

• • Traficul organic lunar mediu – îl poţi obţine din Google Analytics. Mergi la „Behavior” şi apoi alegi pagina. Următorul pas este adăugarea filtrului de sursă, iar aici vei urmări datele cu privire la trafic trecute în dreptul Google.

 

• • Traficul total lunar mediu – îl obţii tot din Google Analytics, de la „Behavior”, după care selectezi pagina dorită. Priveşte o perioadă de cel puţin trei luni dacă vrei să faci o valoare medie a acestui trafic.

 

• • Meta descrierea – îţi poate afecta dramatic CTR-ul. Dacă traficul înregistrează o scădere accentuată, comparativ cu media lunară, poţi să optimizezi meta descrierile pentru a atrage mai multe click-uri.

 

• • Bounce rate-ul la traficul venit de pe organic – vezi pasul de mai sus, cu traficul organic mediu lunar; această statistică este vizibilă la acelaşi meniu.
  • Timpul mediu de vizitare al unei pagini, accesată prin căutări organice – aceeaşi cale ca şi mai sus.

 

• • Numărul de backlink-uri – reprezintă unul din elementele vitale pentru poziţionări. Îl poţi obţine folosind un tool precum Ahrefs sau Majestic, nu ai nevoie de o lista detaliată, ci de numărul total de backlink-uri al fiecărei pagini în parte.

 

• • Poziţionarea URL-ului – o vei folosi pentru a determina calitatea totală a link-urilor, pentru a-ţi face o idee despre autoritatea respectivei pagini.

 

• • Nu în cele din urmă, vei ţine cont şi de numărul total de distribuiri pe reţelele de socializare. Pentru astfel de informaţii obţinute mai rapid te poţi folosi de tool-ul Sharetally.

 

Toate aceste date le vei trece în acelaşi tabel iniţial întocmit.

Pasul 3: Creează un profil al cititorului

În cadrul acestui pas te vei depărta puțin de conținutul efectiv și te vei concentra pe publicul țintă.

Acest pas este constituit din două părți:

Partea I: Identificarea cititorului

Este o regulă de bază în orice strategie de marketing – se aplică la promovarea pe social media, la marketingul de conţinut, la orice proces de SEO etc.

Pentru a face asta, trebuie să determini care este publicul tău ţintă.

Partea a II-a: Află ce prezintă interes pentru public

În această sub-etapă va trebui să afli şi să înţelegi care sunt punctele de interes maxim care atrag o anume nişă de utilizatori online către care te adresezi.

Pentru asta, vei studia publicul atât din punct de vedere demografic (vârstă, sex, locaţie etc.), cât şi subiectele care îl atrag cel mai mult.

După aceste două etape, mai trebuie să parcurgi încă una: cercetarea de cuvinte cheie (dacă vrei să afli cum să faci o cercetare eficientă de cuvinte cheie dă click aici).

Poţi să te foloseşti de orice utilitar – te poate ajuta foarte bine Google Keyword Planner de la AdWords.

Toate ideile de cuvinte cheie sugerate şi subiecte despre care ar trebui să fie conţinutul le vei tece într-un alt tabel sau listă.

Pasul 4: Analiza comparativă

Acum ai două liste sau tabele. Unul conţine datele şi rapoartele complete legate de conţinutul deja existent, iar celălalt idei de cuvinte cheie şi teme de conţinut cu interes pentru cititori.

Etapa de comparaţie o vei realiza pentru a identifica lipsurile pe care le ai la anumite secţiuni de interes pentru public, dar şi pentru a găsi acele bucăţi de conţinut care nu oferă niciun rezultat.

Vei ţine cont în acest caz de conţinutul care generează cel mai mult trafic şi îl vei înlătura pe acela care nu atrage deloc (sau aproape deloc) cititori.

Te vei axa pe cuvinte cheie şi teme cu un număr ridicat de căutări lunare şi le vei elimina pe cele mai puţin interesante pentru cititori.

Pasul 5: Creează o nouă strategie pentru conţinut

Având în vedere toate elementele analizate anterior, poţi face o nouă coloană în tabel, pentru a încadra fiecare bucată de conţinut la o anumită acţiune.

Etichetele pe care le vei alege pot fi diverse. Ideea de bază pe care o vor reflecta se va referi însă la:

• Nici o acţiune – secţiunea respectivă de conţinut atrage trafic şi se comportă bine.
• Creaţie – etichetă pentru orice idee sau cuvânt cheie de interes public care trebuie încorporată într-un nou conţinut.
• Alăturare – uneori unele idei sunt complementare şi pot fi alăturate, alteori din două sau mai multe secţiuni de conţinut se poate obţine, prin alăturare, una atotcuprinzătoare.
• Îmbunătăţire – sau chiar schimbare totală, pentru acele secţiuni de conţinut care nu se comportă deloc conform aşteptărilor.

După ce ai stabilit şi aceste etichete, va trebui să prioritizezi.

Unele lipsuri sunt mai importante decât altele şi necesită rezolvare imediată. Pe de altă parte, acolo unde există nevoia de îmbunătăţiri minore, prioritatea poate fi mai întârziată.

O nouă coloană în tabel, cu o ierarhie a priorităţilor, te poate ajuta foarte mult.

Concluzii

Chiar dacă ai dus acest proces de optimizare a conţinutului de la un capăt la celălalt şi ai implementat măsurile necesare, asta nu înseamnă că munca ta s-a terminat.

Periodic va trebui să mai faci astfel de analize ale conţinutului, pentru că regulile SEO se schimbă, interesul cititorilor se îndreaptă către altă direcţie, sau din diverse alte motive legate de conţinut traficul ajunge să scadă.

Într-adevăr, întreaga procedură poate fi una în care vei investi destul de multe eforturi. Rezultatele vor fi însă vizibile: vei avea în pagină un conţinut de calitate, îndrăgit de cititori, care îţi va creşte poziţionările în motoarele de căutare şi care va atrage lună de lună tot mai mult trafic.