Cum analizeaza motoarele de cautare site-urile si cum le acorda pozitionari si un anumit rang in 2017

Motoarele de cautare precum Google vor sa se asigure de nivelul calitativ inalt al paginilor web obtinute ca rezultate in urma cautarilor utilizatorilor. In acest fel, cei care fac cautarile vor fi multumiti de rezultatele obtinute.

In cazul in care exista semnale (la o analiza amanuntita a unei pagini web) care sesizeaza continut slab din punct de vedere calitativ, acest lucru poate avea un impact deosebit de negativ asupra vizibilitatii respectivei pagini in mediul online.

Exista numeroase modalitati prin care se poate analiza calitatea continutului si este chiar mai dificil sa identificam ce urmaresc mai exact motoarele de cautare. In acest articol vom puncta cateva concepte cheie ce tin de calitatea unei pagini web. Le veti putea folosi in strategia pusa la punct pentru a obtine o vizibilitate cat mai buna in rezultatele cautarilor.

Ce stim despre cum evalueaza Google calitatea continutului

Care sunt semnalele si indicatorii ce influenteaza cautarile si in functie de care Google si alte motoare de cautare analizeaza website-urile? Dincolo de calitatea continutului, o lista scurta ar include lizibilitatea, frecventa de utilizare a cuvintelor cheie, similaritatea continutului sau viteza de incarcare a website-ului.

In cele din urma, analiza paginilor web are ca scop (indiferent de motorul de cautare) imbunatatirea experientei utilizatorului. Cum a facut asta motorul de cautare Google? Detalii in randurile urmatoare.

Algoritmul Panda

De fiecare data cand vine vorba de calitatea continutului, aproape orice persoana implicata cumva in procesul de SEO se gandeste automat la update-ul de algoritm Panda.

De la lansarea sa din februarie 2011, Panda a trecut prin modificari succesive inainte de a fi inclus in nucleul de baza al algoritmului Google aproape 5 ani mai tarziu (ianuarie 2016).

Panda a vizat initial continutul slab din punct de vedere calitativ, mai exact acele “ferme de continut”, dar si website-uri care copiau continutul altora sau aveau un procentaj mult prea scazut de continut original. Asemenea aspecte sunt vizate si in prezent, insa Panda a devenit mult mai sofisticat, tinand cont de mult mai multi factori in timpul analizarii paginilor web, odata cu integrarea sa in nucleul de baza al algoritmului Google.

Aglomerari de cuvinte cheie si similaritate a continutului

Aglomerarile de cuvinte cheie (sau “keyword stuffing”) apartin de mult timp de domeniul trecutului. Parca nici nu ar mai merita mentionat acest aspect, insa de aici s-a ajuns la un alt termen (si in acelasi timp factor critic) ce determina calitatea continutului.

Este vorba despre densitatea cuvintelor cheie (“keyword density”), sau frecventa de utilizare a acestora in cadrul continutului, raportata la numarul total de cuvinte de pe o pagina web.

Aglomerarea de cuvinte cheie sau densitatea ridicata a acestora in continut reprezinta un semnal al continutului slab din punct de vedere calitativ, in special in conditiile in care nu exista in cadrul textului respectiv sinonime si long-tail-uri derivate din cuvintele cheie vizate.

Semnalul de continut slab din punct de vedere calitativ este declansat si de continutul similar, care se diferentiaza prea putin de cel al altor pagini web. Mai exact, efectul negativ este resimtit cand continutul este similar cu al altor pagini web prezente in rezultatele cautarilor, fara a aduce nimic nou, original sau folositor pentru utilizatori.

Spre exemplu, a scrie un articol despre cum sa faci bani online nu va aduce prea multa noutate in mediul online:

Dupa cum puteti observa, exista 1.810.000 de rezultate. E putin probabil ca pagina ta despre “cum sa faci bani online” sa aduca ceva unic, ceva nestiut inca de utilizatori.

O asemenea pagina va avea dificultati in a obtine un rang mai bun, intrucat foarte probabil continutul nu prezinta nimic nou. Doar daca veti aduce o parere inovativa sau experta care sa ofere un plus de valoare acestui continut, exista o sansa ca vizibilitatea sa fie imbunatatita in aceasta situatie.

Viteza de incarcare a paginii si cautarile mobile

Viteza de incarcare sau page speed este foarte importanta pentru utilizatorii finali, prin urmare este foarte importanta si pentru Google.

Inca din aprilie 2010, reprezentantii Google au anuntat faptul ca page speed-ul unui website reprezinta un factor deosebit de important pentru atribuirea rangului acestuia. La respectivul moment, conform Google, influenta doar aproximativ 1% din rezultatele cautarilor. Cu toate acestea, regula generala arata ca website-urile ale caror pagini aveau o viteza de incarcare redusa primeau si un bounce rate mai ridicat si inregistrau mult mai putine conversii.

Apasam butonul “fast-forward” si ajungem rapid in anul 2015: au intrat in joc puternic cautarile de pe dispozitive mobile si nevoia de viteza este in continua crestere.

Cu toate acestea, viteza de incarcare nu reprezinta un factor direct de influenta asupra pozitionarilor unui website in rezultatele cautarilor. Efectele indirecte sunt insa cele mentionate anterior: cresterea bounce rate-ului si afectarea experientei utilizatorilor, care duc intr-un final si la sanctionarea website-ului prin diminuarea pozitionarilor.

Analiza textului si lizibilitatea

Lizibilitatea se refera la cat de usor poate fi parcurs continutul text prezent online. O formula binecunoscuta si standardizata ce verifica lizibilitatea continutului este reprezentata de testul Flesch-Kincaid (mai multe despre acest test aici).

Pentru a analiza textele si continutul prezent in mediul online, acest test monitorizeaza numarul mediu de cuvinte din fiecare fraza si media silabelor din fiecare cuvant. Testul nu reprezinta nicicum un indicator al nivelului de educatie necesar pentru a parcurge un anume continut (cum ar putea crede unii citind informatiile prezentate pe Wikipedia). In fapt, testul este conceput pentru a cuantifica efortul mental necesar pentru a citi o propozitie data.

Nu exista un nivel optim de lizibilitate aplicabil pentru toate paginile web. In schimb, va fi necesara realizarea continutului in functie de publicul vizat, tinand cont si de acest test. Daca un anume continut este dificil de parcurs, rezultatul va fi similar cu cel mentionat la viteza de incarcare: cresterea bounce rate-ului si afectarea experientei de utilizare.

Concluzii

Obiectivul final al motoarelor de cautare este sa ofere utilizatorilor rezultate relevante, continut proaspat si informatii cat mai utile. Daca veti constientiza importanta lizibilitatii continutului, a vitezei de incarcare a website-ului, a frecventei de utilizare a cuvintelor cheie – toate acestea conducand la calitatea continutului – cu siguranta va veti putea plia pe cerintele motoarelor de cautare, in asa fel incat site-ul pe care il detineti sa obtina un rang mai bun in rezultatele cautarilor.